Întrebări frecvente

        1. Persoanele stabilite în alte State Membre pot depune declaraţii vamale în România?

        Răspuns: În aplicarea art. 64 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992, persoanele stabilite în Comunitate pot întocmi declaraţii vamale în scris în nume propriu, prin reprezentare directă sau prin reprezentare indirectă.

        2. Ce condiţii trebuie îndeplinite de un operator economic pentru a declara mărfurile în procedura de vămuire la domiciliu?

        Răspuns: Autorizaţia pentru utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu poate fi acordată agenţilor economici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• nu înregistrează debite faţă de autoritatea vamală;
• au organizate evidenţe astfel încât acestea să permită biroului vamal verificarea eficientă a operaţiunilor vamale;
• dispun de infrastructură informatică adecvată.
• au realizat în anul calendaristic anterior, operaţiuni de comerţ exterior cu ţări terţe în valoare totală ce depăşeşte echivalentul a 3 milioane EURO;
• dispun de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor;
• au realizat peste 100 de operaţiuni vamale în anul anterior

        3. Cine eliberează autorizaţia pentru utilizarea regimului de perfecţionare activă?

        Răspuns: Autorizaţia pentru utilizarea regim vamal de perfecţionare activă se emite de autoritatea vamală după cum urmează:

• în procedură normală de autorizare de direcţia regională pentru accize şi operaţiuni vamale în a cărei rază de competenţă se desfăşoară operaţiunea de prelucrare, sau;
• în procedură simplificată de autorizare de biroul vamal în a cărui rază de competenţă se desfăşoară operaţiunea de prelucrare;
• în procedură unică de autorizare, Autoritatea Naţională a Vămilor.

        4. Se întocmesc formalităţi vamale pentru a aduce temporar în România un utilaj dintr-un Stat Membru?

        Răspuns: Începând cu data de 01.01.2007 România a devenit Stat Membru al Uniuniii Europene, astfel pentru mărfurile comunitare nu se mai întocmesc formalităţi vamale şi nu se mai datorează taxe vamale.

        5. Ce regim vamal se utilizează pentru a depozita mărfurile necomunitare, fără plata taxelor vamale?

        Răspuns: Regimul vamal aplicabil este regimul de antrepozitare vamală, definit la art. 98 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992.

        6. Care este procedura vamală pentru înlocuirea unui utilaj care s-a defectat în perioada de garanţie?

        Răspuns: Regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de pe teritoriul vamal al Comunităţii de mărfuri comunitare pentru a fi supuse unor operaţiuni de prelucrare, transformare sau reparare, iar produsele rezultate să fie puse în liberă circulaţie în Comunitate cu exonerare totală sau parţială de drepturi de import.

        Acest regim poate fi utilizat şi în cazul în care mărfurile sunt exportate în vederea înlocuirii în perioada de garanţie, caz în care punerea în liberă circulaţie a utilajului înlocuit se efectuează cu exonerare totală de drepturi de import.

        7. Se pot prelucra în România mărfuri comunitare aduse în lohn, în regim de perfecţionare activă?

        Răspuns: Începând cu data de 01.01.2007 România a devenit Stat Membru al Uniuniii Europene, astfel pentru mărfurile comunitare nu se mai întocmesc formalităţi vamale şi nu se mai datorează taxe vamale.

        Astfel mărfurile comunitare se pot prelucra în România în sistem lohn, fără a se supune dispoziţiile prevăzute pentru regimul de perfecţionare activă.

        8. Care este diferenţa între tranzitul comun şi cel comunitar? 

        Răspuns: Tranzitul comun - se aplică pentru operaţiuni de tranzit între părţile contractante ale Convenţiei privind regimul de Tranzit Comun, respectiv între statele membre şi ţările AELS.
        Tranzit comunitar - se aplică pentru operaţiuni de tranzit între Statele Membre. 

        9. Ce operatiuni de tranzit se deruleaza in NCTS?

        Răspuns: Operaţiuni de tranzit pentru mărfuri comunitare şi necomunitare, transportate pe cale rutieră (în procedură normală sau simplificată) şi pe calea ferată sau pe cale aeriană în procedură normală. Nu se depun în aplicaţia NCTS-RO operaţiunile emise în procedură simplificată specifică transporturilor de mărfuri pe calea ferată sau în containere mari, pe calea aerului, pe cale maritimă sau prin conducte.

        10. Ce pot face dacă nu sunt sigur care este originea unui produs?

        Răspuns: Dacă, dupa ce aţi consultat reglementările în vigoare, nu sunteţi sigur de originea unui produs sau dacă doriţi o confirmare legală a originii, puteţi solicita eliberarea unei informaţii de origine obligatorii conform prevederilor Codului Vamal Comunitar.

        11. Ce se întâmplă în cazul în care produsele originare dintr-o ţară beneficiază de prevederile mai multor acorduri preferenţiale?

        Răspuns: Importatorul poate alege regimul tarifar preferenţial cel mai favorabil. Totuşi regulile de origine ale acordurilor aplicabile pot fi diferite. Astfel, trebuie îndeplinite regulile de origine ale acordului ce urmeaza a fi aplicat.  

        12. În ce scopuri poate fi utilizată o informaţie tarifară obligatorie?

        Răspuns: Informaţia tarifară obligatorie (ITO) poate fi utilizată pentru clasificarea tarifară a mărfurilor pentru care formalităţile vamale sunt încheiate după ce ITO a fost emisă. Aceasta înseamnă că nu se poate utiliza o ITO pentru mărfuri care au fost importate sau exportate din Comunitate înainte de data emiterii sale. Diferitele măsuri de politică comercială, cum ar fi obligaţia prezentării unei licenţe de import, care implică costuri suplimentare sau necesită documente suplimentare, se bazează pe clasificarea tarifară. De aceea, este important să se obţină o clasificare corectă de la început. ITO vă va ajuta să o obţineţi.

        13. Care este diferenţa între solicitarea informaţiilor privind clasificarea tarifară şi solicitarea emiterii unei ITO?

        Răspuns: Solicitarea informaţiilor privind clasificarea tarifară se poate face în baza art. 18 şi 19 din HG nr. 707 din 07.06.2006 şi are următoarele particularităţi:

• Cererea se adresează biroului vamal la care urmează să fie efectuată operaţiunea de vămuire.
• Cererea poate să se refere la una sau mai multe mărfuri.
• În cazul în care informaţiile furnizate de biroul vamal nu sunt satisfăcătoare, titularul cererii se poate adresa direcţiei regionale vamale în a cărei rază de competenţă teritorială se află biroul vamal, prezentând şi o copie după răspunsul primit.
• În situaţia în care nu este mulţumit de informaţiile primite, titularul se poate adresa şi Autorităţii Naţionale a Vămilor, prezentând o copie a răspunsurilor anterior primite.
• Conţinutul adresei de răspuns a biroului vamal nu este obligatoriu pentru autoritatea vamală, urmând ca decizia asupra clasificării mărfurilor prezentate la vămuire să fie luată funcţie de caracteristicile efective ale acestor mărfuri.

        Solicitarea pentru Informaţia Tarifară Obligatorie se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 6 din Regulamentul 2454/1993 şi are următoarele particularităţi:

• Solicitarea unei ITO se face prin completarea formularului din Anexa 1B a Regulamentul nr. 2454/93.
• În România, solicitarea unei ITO se face către Autoritatea Naţională a Vămilor. Lista administraţiilor vamale desemnate de Statele Membre să primească solicitări de ITO este publicată în Jurnalul Oficial seria C, nr. 154 din 30.06.2007.
• Solicitare de ITO se referă la un singur tip de marfă.
• Titularul unei ITO care şi-a pierdut valabilitatea din motivele prevăzute în legislaţie (care nu-i sunt imputabile) are posibilitatea de a invoca acea ITO o perioadă de timp, caz în care este necesar să notifice autoritatea vamală şi să pună la dispoziţie documentele doveditore.
• Informaţia Tarifară Obligatorie este acceptată de autorităţile vamale din toate statele membre cu condiţia ca marfa prezentată la vămuire să corespundă întocmai descrierii din ITO.